M-am plictisiiiiiiiiiitttt !!! Asta este fraza mea care aduce pe toată lumea la disperare. Atât de simplu! Când spun asta parcă o alarmă începe să urle și se dezlănțuie haosul!
Vreaaau:
- Să fie copaci și peisaj
- Să fie ca la munte, dar să nu mergem tocmai până la munte
- Să luăm pătura să stăm pe iarbă, deci zonă de picnic
- Neapărat să ieșim din București
Șiii am plecat să vedem toamna, iar Campina arată foarte bine îmbracată în toamnă!
Ce faci în Câmpina? Dacă aveți o mașină 4x4 puteți face ca noi și să cutreierați toate dealurile care vă ies în cale! Noi am urcat într-un vârf de deal, unde am parcat și am admirat peisajul și unde, muzica populară răsuna de la una din gospodăriile din apropiere.
"Printre munși și prin pădureee, mergem la bunica să ne vaaadă" cântam fericiți în timp ce săream dâmburi. Nu erau nici munți și nici bunici d-ale noastre, dar cu siguranță era multă natură și cu siguranță habar n-aveam unde mergem.
Unde vedeam cu ochii!
Și ochii noștri au văzut o cărare și cărarea mergea în jos și în jos devenea din ce în ce mai îngustă și mai abruptă și apoi cărarea a cotit la dreapta și acolo eram noi, opriți în două roți, cu celelalte doua roți în aer, fooaaarte încântați. Am pozat roțile, ca să avem amintire și cu stele în ochi am coborât până în poiană.
Da, pentru că în fața noastră s-a deschis un loc de poveste - o poiană veerde, cu plopi și cu o energie minunată! Eram chiar în mijlocul naturii, acolo unde... dacă faci liniște, poți auzi copacii șușotind între ei și veverițele țopăind. Mai mult de atât, îți poți auzi și cele mai adânci gânduri, iar ale noastre ieșeau la suprafață cu viteza unei avalanșe - "Am rămas aici. Cum mai urcăm înapoi? Cine vine să ne culeagă? Suntem la mama naibii, nu e nimeni."
Panică. Panică. Ștefan era panicat, eu îi spuneam să respire că nu e chiar așa rău. Am putea să punem pătura aici, că dacă nu reușim să ieșim, oricum de ce să nu profităm de locul ăsta?
Daaaaar, mașina noastrp și-a mișcat fundul tzop-tzop și la urcare a trecut imediat peste locul ăla unde rămăsese în două roți și apoi am aprins o țigară sănătoasă și am inspirat în plămâni victoria! Bine, Ștefan a făcut toate astea... mie îmi părea rău că asta însemna că plecam de acolo.
Dar călătoria noastră continuă!
Mașinuța a continuat escapada de weekend și a luat-o pe alei micuțe, prin fața căsuțelor bătrânești și a mers și a mers. Gândul știa ce își dorește, ochii însă nu credeau ca vor vedea vreodată - până ce am ajuuuuns pe un câmp verde-verde, unde în sfârșit am putut să ne tolănim pe pătură, cu fața la un bine meritat apus de soare, îndopându-ne cu pufuleți.
We did it, again!
Am văzut toamna, am admirat câteva locuri care erau efectiv îmbrăcate complet în frunze ruginii, am făcut offroad pe dealurile parcă special făcute pentru asta și am încheiat printr-un picnic cu pufuleți, privind apusul, ca doi apusoholici ce suntem!
P,S, rezerv drepturi de autor pe cuvântului #apusoholici !
Citește și celelalte articole cu apusuri mișto scrise de aceste două mâini cu zece degete nebune chiar aici sau aici !
Șiiiiii, puțină autopromovareee :D poze, impresii, story-uri și de toate, la mine pe Instagram, aici: Goingplacesnanana *share some love & follow* <3
